Curriculum pentru educația timpurie (2019 – OMEN 4694/2019)
Curriculumul național pentru educația timpurie (0–6 ani) este organizat în jurul următoarelor componente fundamentale: principii și valori; domenii de dezvoltare; domenii experiențiale de învățare; teme anuale de studiu; planul de învățământ și metodologie zilnică. Principalul produs curricular este „Planul de învățământ”, document normativ obligatoriu care precizează categoriile de activități de învățare și numărul de ore aferent pentru fiecare interval de vârstă.
1. Structura curriculumului
Principii și valori (declarate la nivel declarativ, cu accent pe drepturile copilului, respect față de părinți, cooperare familia–școală, valori democratice etc.).
Domenii de dezvoltare (cinci domenii: fizic/sănătate/igienă, socio-emoțional, cognitiv/cunoașterea lumii, limbaj/comunicare/citit-scris, capacități și atitudini de învățare – vezi secțiunea 3).
Domenii experiențiale de învățare – se referă la activități integrate planificate în proiecte (vedeți secțiunea 4).
Teme anuale de studiu – 6 mari teme de integrare curriculară, parcurse pe grupe de vârstă (detalii la secțiunea 5).
Planul de învățământ – structurat pe intervale de vârstă (0–18, 19–36, 37–60, 61–72/84 luni) și categorii de activități (joc liber, activități tematice, activități pe domenii experiențiale, dezvoltare personală, rutine etc.), după cum urmează:
- 0–18 luni: Jocuri și activități liber-alese 2h/zi (10h/săpt.), Rutine/tranziții ~3h/săpt., Activități tematice ~1h/săpt. (Total 25h).
- 19–36 luni: Jocuri liber-alese 2½h/zi (12½h/săpt.), Rutine 2h/săpt. (4 zile) + 2½h (1 zi), Activități tematice 2h/săpt. (Total 25h).
- 37–60 luni: Jocuri liber-alese 2h/zi (10h/săpt.), Activități dezvoltare personală 2h/zi (10h/săpt.), Activități pe domenii experiențiale 1h/zi (5h/săpt.) (Total 25h).
- 61–72/84 luni: Jocuri liber-alese 2h/zi (10h/săpt.), Dezvoltare personală 1½h/zi (7½h/săpt.), Domenii experiențiale 1½h/zi (7½h/săpt.) (Total 25h).
Metodologie de aplicare – orientări pedagogice pentru implementarea planului: jocul ca activitate centrală, alternanța formelor de organizare (frontal, grupuri mici, individual), importanța mediului organizat pe „centre de activitate”, atenția la tranziții și rutine, implicarea părinților ca parteneri etc. (detaliat la secțiunea 7).
2. Principii și valori fundamentale
Documentul se sprijină pe valori și principii-cheie ale educației timpurii. În textul curriculumului se menționează explicit un “curriculum bazat pe o declarație de principii și valori” care recunosc drepturile copilului și respectul față de părinți. Principiile fundamentale enumerate includ:
- Educația centrată pe copil – respectarea şi valorizarea unicității, nevoilor și intereselor fiecărui copil.
- Respectarea drepturilor copilului – organizarea educației în conformitate cu dreptul la educație, securitate, sănătate, liberă exprimare etc..
- Învățarea activă – copilul participă activ și implicat în experiențele de învățare; se creează contexte în care copilul poate alege și influența activitatea.
- Dezvoltare integrată – abordare multiplă și interdisciplinară a activităților, care ține cont de toate aspectele de dezvoltare (cognitiv, emoțional, social, fizic).
- Interculturalitate și echitate – acceptarea şi respectarea valorilor naționale și ale altor culturi, asigurarea de șanse egale tuturor copiilor, fără discriminare.
- Educația ca interacțiune adult–copil – rol activ al educatorului şi al familiei; educația presupune cooperarea între educator, copil și părinți.
La nivelul practicilor pedagogice se menționează și principii de aplicare: individualizarea învățării, jocul ca metodă centrală, diversitatea contextelor de învățare, alternanța formelor de organizare şi parteneriatul cu familia, subliniind astfel responsabilitatea educatorului de a adapta activitățile la ritmul și nevoile copiilor.
3. Domenii de dezvoltare, dimensiuni și comportamente observabile
Curriculumul definește cinci domenii de dezvoltare ale copilului, considerate interdependente:
A. Dezvoltarea fizică, a sănătății și igienei personale – include abilități motrice grosiere și fine (mers, alergat, scris, desenat etc.), dezvoltare senzorială și cunoștințe de bază privind igiena, nutriția și securitatea personală.
B. Dezvoltarea socio-emoțională – vizează debutul vieții sociale și emoționale a copilului: relaționarea cu adulții și cu copiii, exprimarea și înțelegerea emoțiilor, dezvoltarea conceptului de sine şi a stimei de sine.
C. Capacități și atitudini față de învățare – privește modul de implicare al copilului în activitățile de învățare: curiozitate, interes, inițiativă, perseverență în activități și manifestarea creativității prin jocuri și proiecte.
D. Dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii-scrierii – cuprinde dezvoltarea vocabularului, gramatica, abilități de ascultare și de comunicare orală (receptivă și expresivă), precum și deprinderi pregătitoare pentru citit-scris.
E. Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii – se referă la înțelegerea relațiilor dintre obiecte, persoane și fenomene; include gândirea logică, rezolvarea de probleme și cunoștințe de bază matematică și științifice despre mediul înconjurător.
Fiecare domeniu este împărțit în dimensiuni de dezvoltare (subdomenii) și la finalul perioadelor antepreșcolare și preșcolare curriculumul precizează comportamente observabile esențiale pentru fiecare dimensiune. De exemplu, în domeniul A sînt incluse dimensiuni precum „motricitate grosieră și fină” sau „igienă și nutriție”, iar curriculumul listează comportamente precum „participă activ la jocuri și mișcare” sau „respectă regulile de igienă personală”. Aceste descrieri detaliate ajută educatorii să urmărească progresul copilului și să planifice activități adecvate dezvoltării fiecărei dimensiuni.
4. Domenii experiențiale de învățare
Curriculumul diferențiază activitățile tematice și activitățile pe domenii experiențiale (ADE) conform nivelului de vârstă. La nivel antepreșcolar activitățile tematice (AT) includ jocul în diverse forme şi conținut (simbolic, senzorial, construcție), activități artistice și practice (desen, modelaj, activitate practică), muzică și mișcare (cântece, exerciții), creație și comunicare (povestiri, jocuri de cuvinte) și cunoaștere (observări, experimente simple). De asemenea, se desfășoară regulat activități în aer liber (plimbări, jocuri la nisip, sport etc.).
La nivel preșcolar, activitățile pe domenii experiențiale (ADE) sunt activități integrate sau discipline cursate prin proiecte, stabilite în funcție de temele mari ale curriculumului, vârsta și interesele copiilor. În aceste activități se utilizează toate formele jocului (liber, dirijat, didactic etc.), povestiri, experimente, construcții, materiale concrete și imagini, urmărindu-se echilibrul între domeniile experiențiale. Selectarea mijloacelor de realizare (jocuri, materiale, tehnici) se face astfel încât să sprijine comunicarea de noi cunoștințe, consolidarea deprinderilor și evaluarea.
5. Temele anuale de studiu și organizarea pe grupe de vârstă
Programul anual de studiu se construiește în jurul şase teme majore de integrare curriculară, valabile pentru întreaga perioadă 0–6 ani. Denumirile acestor teme sunt:
- „Cine sunt/suntem?”
- „Când, cum și de ce se întâmplă?”
- „Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ?”
- „Cine și cum planifică/organizează o activitate?”
- „Cum exprimăm ceea ce simțim?”
- „Ce și cum vreau să fiu?”
(ordinea este flexibilă și nu impune un calendar fix). În proiectarea anuală, educatorii aleg minimum 2 teme/an pentru nivelul antepreșcolar (0–3 ani) și minimum 4 teme/an pentru nivelul preșcolar (3–6 ani), în funcție de grupa de vârstă și domeniile de dezvoltare vizate. La grupa mare (5–6 ani) se recomandă parcurgerea tuturor celor 6 teme anuale. Pornind de la temele anuale alese, pe grupe de vârstă se stabilesc proiecte tematice şi activităţi tematice concrete cu durata de câteva săptămâni (în medie 1–5 săptămâni/proiect), precum și teme săptămânale independente, asigurându-se coerența cu planul de dezvoltare al copiilor.
6. Planul de învățământ – organizare și intervale de vârstă
Planul de învățământ pentru educația timpurie definește programul săptămânal de învățare pentru fiecare grupă de vârstă, însumând 25 de ore pe săptămână. Tabelul cuprinde intervalele de vârstă (în luni) și categoriile de activități:
- 0–18 luni: 2 h/zi jocuri și activități liber-alese (≈10 h/săpt.), 2½h/zi rutine și tranziții (3 zile/săpt. câte 2½h) + 3h/zi (alte 2 zile), 10–15 min/zi activități tematice (≈1 h/săpt.).
- 19–36 luni: 2½h/zi jocuri liber-alese (≈12½ h/săpt.), 2h/zi rutine/tranziții (4 zile), 2½h/zi (1 zi), 20–25 min/zi activități tematice (2 h/săpt.).
- 37–60 luni: 2h/zi jocuri liber-alese (10 h/săpt.), 2h/zi dezvoltare personală (10 h/săpt., incl. activități opționale/opţionale şi extracurriculare), 1h/zi activități pe domenii experiențiale (5 h/săpt.).
- 61–72/84 luni: 2h/zi jocuri liber-alese (10 h/săpt.), 1½h/zi dezvoltare personală (7½ h/săpt.), 1½h/zi domenii experiențiale (7½ h/săpt.).
Notați că „activitățile pentru dezvoltare personală” includ rutine zilnice, tranziții, părți din jocul liber și activități de cultivare a înclinațiilor personale (inclusiv opționale/extrascolare). Durata recomandată a unei activități de învățare variază cu vârsta: de regulă 5–10 minute la 0–3 ani și până la 30–35 minute pentru preșcolarii mari.
7. Metodologia de aplicare a planului de învățământ (activități zilnice)
În implementarea curriculumului, jocul este principala metodă de învățare a copilului. Activitățile zilnice cuprind:
- Jocuri și activități liber-alese (ALA) – copiii le aleg în mod spontan, pe grupe mici sau individual, pentru a-și explora interesele sociale și de mediu. Mediu este organizat în centre de activitate tematice (bibliotecă, artă, construcţii, știință, nisip/apă etc.), cu materiale atent alese, astfel încât să stimuleze inițiativa copilului. În fiecare zi, copiii au cel puțin 30 minute de joc liber continuu în cadrul orelor de program, perioadă în care educatoarele observă și consemnează comportamentele și alegerile copiilor. Jocurile liber-alese pot fi tematizate general (unificând toate centrele) sau diversificate pe fiecare centru, în acord cu tema zilei/proiectului. Pentru activitățile outdoor (curte, parc, fermă etc.) se acordă atenție deosebită siguranței și adecvării jocurilor la condiții.
- Activități tematice (AT) – la nivel antepreșcolar, incluzând jocuri de joacă, creație artistică/de îndemânare (desen, modelaj, activități practice), muzică și mișcare (cântece, jocuri cu text, exerciții ritmice), comunicare și limbaj (povestiri, jocuri de cuvinte, lucru cu cartea) şi cunoaștere a mediului (observări, activități matematice cu jucării, microexperimente). Se pot desfășura și activități în aer liber legate de temă.
- Activități pe domenii experiențiale (ADE) – la nivel preșcolar, activități integrate pe proiecte tematice sau structurate pe discipline, planificate în acord cu temele majore şi interesele copiilor. Se folosesc învățarea prin joc, povestire, observație, construcții, experimente etc. – respectând echilibrul între „domeniile experiențiale” și alternând mijloacele didactice.
- Activități pentru dezvoltare personală (ADP) – includ rutinele zilnice (întâlnirea de dimineață, igienă, mese, somnul de prânz, gustări, plecarea acasă etc.) și tranzițiile. Rutinele acoperă nevoile de bază ale copilului şi oferă repere de predictibilitate (de ex. la întâlnirea de dimineață se salută, se cântă, se revizuiește calendarul naturii). Tranzițiile sunt activități scurte (ex.: exerciții rimate, cântece scurte, scurt joc de mișcare) ce leagă rutina de activitatea de învățare și între activități diferite din cursul zilei. Se recomandă ca fiecare tranziție să fie concepută în funcție de vârsta și contextul copiilor (de exemplu, un cântecel cu mișcări sau o poezie cu ritm ușor de urmărit).
- Activități opționale și extracurriculare – la nivel preșcolar, se pot organiza în afara orelor de bază, inclusiv în perioada după-amiezii, pentru a cultiva talente și înclinații ale copiilor (artă, sport, muzică etc.). Curriculumul menționează că în grupele cu program prelungit (sau săptămânal) copiii pot participa la activități recreative și de dezvoltare a aptitudinilor personale.
În ansamblu, metodologia curriculară subliniază învățarea prin joc și explorare, atenția la organizarea mediului și la cooperarea cu familia. Activitățile se planifică astfel încât să stimuleze inițiativa copilului și să integreze toate domeniile de dezvoltare, asigurând un echilibru între timp de învățare și timp de odihnă/rutine. Educatorii sunt încurajați să observe și să documenteze experiențele de învățare ale copiilor, adaptând continuu activitățile la nevoile și potențialul acestora.
Surse: Curriculum pentru educația timpurie – 2019 (OMEN 4694/2019) (document oficial).
.jpg)
