PISICA - mini-cărticică

 Mini-cărticica „Pisica” este o activitate atractivă și utilă pentru copiii de vârstă preșcolară, concepută pentru a îmbina jocul cu exersarea unor abilități esențiale în dezvoltarea timpurie.

Prin această activitate, copiii vor avea de realizat mai multe sarcini simple, dar valoroase din punct de vedere educativ. Își vor dezvolta motricitatea fină și simțul estetic și vor exersa coordonarea mână–ochi.

O activitate simplă, dar eficientă, care aduce bucurie copiilor și sprijină dezvoltarea lor armonioasă.

📌 Drepturi de autor
Acest material este realizat în scop educativ și este protejat de legislația privind drepturile de autor.
Este permisă utilizarea lui exclusiv în activități didactice, fără modificări și fără redistribuire comercială.
Copierea, reproducerea, distribuirea sau publicarea materialului pe alte platforme este interzisă fără acordul autorului.

Alte materiale utile

https://paunaramona83.blogspot.com/p/animale.html

CĂȚELUL - mini-cărticică

Mini-cărticica „Cățelul” este o activitate atractivă și utilă pentru copiii de vârstă preșcolară, concepută pentru a îmbina jocul cu exersarea unor abilități esențiale în dezvoltarea timpurie.

Prin această activitate, copiii vor avea de realizat mai multe sarcini simple, dar valoroase din punct de vedere educativ. Își vor dezvolta motricitatea fină și simțul estetic și vor exersa coordonarea mână–ochi.

Materialul este ușor de adaptat nivelului grupei și oferă copiilor satisfacția de a crea o mică „carte” realizată chiar de ei, stimulând interesul pentru activitățile educative și învățarea prin joc.

O activitate simplă, dar eficientă, care aduce bucurie copiilor și sprijină dezvoltarea lor armonioasă.

📌 Drepturi de autor
Acest material este realizat în scop educativ și este protejat de legislația privind drepturile de autor.
Este permisă utilizarea lui exclusiv în activități didactice, fără modificări și fără redistribuire comercială.
Copierea, reproducerea, distribuirea sau publicarea materialului pe alte platforme este interzisă fără acordul autorului.

Alte materiale utile

https://paunaramona83.blogspot.com/p/animale.html

Povestea celor două inimi care au devenit una: Unirea lui Cuza

📜 „Povestea celor două inimi care au devenit una: Unirea lui Cuza” de Păuna Ramona

🖼️ Set educațional – 11 planșe ilustrate

Preț: 15 lei

Achiziționați planșele de AICI

https://shop.beacons.ai/ramonap83/117637bb-8030-4a03-b1ed-bce1527d622a

Acest set de 11 planșe ilustrate transpune Unirea Principatelor Române din 1859 într-o poveste caldă, accesibilă și emoționantă, special concepută pentru copii. Prin dialogul dintre Matei și sora sa, Ilinca, evenimentele istorice sunt explicate pe înțelesul celor mici, folosind metafore clare (puzzle-ul, gardul dintre copii, Hora Unirii) și situații apropiate de universul copilăriei.

🔹 Povestea explică pe scurt:

• ce înseamnă Unirea Moldovei cu Țara Românească

• cine a fost Alexandru Ioan Cuza și de ce a fost ales

• importanța datei de 24 ianuarie

• valorile unității, cooperării și solidarității

Un material valoros, ușor de integrat la clasă, care transformă istoria într-o poveste despre inimile care se unesc, nu doar despre date și evenimente.

Povestea celor două inimi care au devenit una: Unirea lui Cuza

de Păuna Maria Ramona

Matei stătea bosumflat pe covorul din sufragerie, încercând să potrivească două piese de puzzle care pur și simplu nu voiau să stea împreună. Ilinca, sora lui mai mare, s-a așezat lângă el și i-a zâmbit cu blândețe.

-Uneori, Matei, lucrurile par să nu se potrivească până când nu găsești elementul care le leagă pe toate, i-a spus ea, mângâindu-l pe umăr. Știi, a continuat Ilinca, acum mult, mult timp, în anul 1859, țara noastră era ca acest puzzle desfăcut. Erau două bucăți mari, numite Moldova și Țara Românească. Oamenii de acolo vorbeau aceeași limbă și aveau aceleași obiceiuri, dar aveau conducători diferiți și legi diferite, ceea ce îi făcea să se simtă singuri în fața greutăților.

Matei și-a imaginat doi băieți de la munte, Radu și Stan. Radu trăia pe un deal, iar Stan pe dealul vecin. Deși își puteau striga unul altuia peste vale și cântau aceleași cântece la fluier, între casele lor era un gard înalt de piatră care îi împiedica să se joace împreună sau să se ajute la muncă.

Într-o zi, un trunchi uriaș de copac a căzut pe poteca ce ducea spre izvor. Radu a încercat să-l împingă singur, dar nu a reușit. Stan a încercat și el de partea cealaltă, dar bușteanul nu s-a clintit. Abia când au sărit amândoi gardul și și-au unit umerii, copacul s-a rostogolit, eliberând drumul spre apă. - Asta înseamnă unirea, i-a șoptit Ilinca lui Matei. Oamenii din acele vremuri știau că au nevoie de un om curajos care să îi ajute să dărâme gardul dintre ei, a explicat Ilinca. Acel om a fost Alexandru Ioan Cuza. El nu era doar un soldat mândru, ci și un om cu o inimă mare, care înțelegea că puterea vine din buna înțelegere, nu din ceartă.

Pe 5 ianuarie, la Iași, în Moldova, toți oamenii l-au ales pe Cuza să le fie domnitor. S-au bucurat enorm, sperând că el va fi cel care va face primul pas spre marea schimbare. Un ministru i-a înmânat un act oficial, iar Cuza a jurat să asculte vocea poporului și să aducă dreptatea în fiecare casă.

Dar surpriza cea mare a venit pe 24 ianuarie! Oamenii din București, în Țara Românească, s-au gândit: „Dacă moldovenii l-au ales pe Cuza, de ce nu l-am alege și noi pe același om?”. Astfel, în ciuda regulilor vechi, Cuza a fost ales domnitor în ambele locuri. Un cetățean simplu a alergat spre el să-i strângă mâna, plângând de fericire.

-A fost o sărbătoare uriașă! a spus Ilinca, ridicându-se și luându-l pe Matei de mâini. Oamenii s-au prins în Hora Unirii, un dans în care toată lumea este egală și nimeni nu este lăsat pe din afară. S-au învârtit și au cântat până când soarele a apus, bucuroși că acum sunt o singură țară.

Cuza a construit școli pentru copii, a ajutat țăranii să aibă propriul lor pământ și a făcut ca legea să fie aceeași pentru toți. Într-o zi, a vizitat o școală mică și i-a oferit unei fetițe o carte nouă, spunându-i că învățătura este cea mai mare avere a unui popor unit.

-Acum înțeleg, a spus Matei, reușind în sfârșit să îmbine piesele de puzzle. 24 ianuarie este ziua în care am învățat că atunci când ne dăm mâna, devenim o familie mare.

Ilinca l-a îmbrățișat, iar pe covor, puzzle-ul complet arăta acum o imagine frumoasă a unei țări unite sub un soare strălucitor.

Alte materiale utile

https://paunaramona83.blogspot.com/p/1-decembrie.html

Căţeluşul Azorel - poezie

Căţeluşul Azorel 

Căţeluşul Azorel 

Stă-n ogradă, chiar la el.

Dar de intră cineva 

El de-ndată latră aşa:

Ham-ham-ham!

Alte materiale utile 

https://paunaramona83.blogspot.com/p/animale.html

Iedul cu trei capre - varianta în versuri

Iată o poezie care rezumă aventurile ieduțului răsfățat din povestea "Iedul cu trei capre", scrisă special pentru copii:

Ieduțul răsfățat

A fost odată un ieduț,

Tare guraliv și drăguț,

Dar era atât de răzgâiat,

Că singur nu s-ar fi descurcat.

Trei capre-n jur îl dădăceau:

Mama, mătușa-l îngrijeau,

Iar bunica, cu glas domol,

Îl legăna în patul moale, de zor.

„Îmbracă-mă!” striga la mamă,

Ea alerga, plină de teamă,

Să-i caute hainele prin casă,

Căci iedu-n cuier nu le lasă.

„Dă-mi să mănânc!” striga apoi,

Și mătușa venea cu noi

Plăcinte calde și lăptic,

Să nu facă iedu' nimic.

Dar într-o zi, caprele-au plecat,

Să ajute la o nuntă în sat.

Ieduțul singur s-a trezit

Și mare tărăboi a pornit!

Vulpea vicleană l-a păcălit:

Hainele toate i le-a șterpelit!

Ursul cel mare, pe furiș,

A mâncat mămăliga iedului mic.

Iar lupul, cu glas prefăcut,

Lângă patul iedului a șezut.

Dar în loc de „nani”, el a cântat:

„Am să mănânc iedul cel răsfățat!”

De spaimă, ieduțu-a fugit,

Prin codrul negru, rătăcit.

Acasă, spre seară, a sosit,

Gol, flămând și tare ostenit.

N-a mai cerut nimic atunci,

Nici haine noi, nici alte munci.

A mâncat ce-a găsit prin oale,

Și-a adormit pe perna moale.