luni, 17 februarie 2025

Lectura după imagini în cadrul activităților de cunoașterea mediului în grădiniță

Activitatea de lectură după imagini în cadrul activităților de cunoașterea mediului la grădiniță



1. Importanța lecturii după imagini

Lectura după imagini este o activitate specifică învățământului preșcolar care contribuie semnificativ la dezvoltarea cunoștințelor despre mediul înconjurător. În cadrul Domeniului Științe - cunoașterea mediului, această metodă este complementară observării directe și are rolul de a stimula curiozitatea, spiritul de investigare și gândirea logică a copiilor.


Prin intermediul imaginilor, copiii pot explora aspecte ale realității pe care nu le-au întâlnit direct, familiarizându-se astfel cu fenomene naturale, obiecte, ființe și relațiile dintre acestea. Lectura după imagini ajută la dezvoltarea percepției vizuale, a atenției și a capacității de analiză și interpretare.


2. Caracteristicile materialului ilustrativ

Pentru ca lectura după imagini să fie eficientă, materialele utilizate trebuie să fie atent selectate, respectând următoarele criterii:

  • Acuratețe științifică – imaginile trebuie să reflecte realitatea cât mai fidel, fără distorsiuni sau exagerări;
  • Adaptabilitate la vârsta copiilor – conținutul trebuie să fie accesibil și relevant pentru nivelul lor de dezvoltare cognitivă;
  • Claritate și organizare vizuală – trebuie să evidențieze elementul principal, să aibă detalii suficiente și să ofere o reprezentare corectă a temei abordate;
  • Impact estetic – culorile, proporțiile și compoziția imaginii trebuie să fie atractive și armonioase pentru a capta atenția copiilor.


3. Structura activității de lectură după imagini

Desfășurarea activității se realizează în mai multe etape, fiecare având un rol bine definit:

  • Pregătirea activității – se asigură condițiile necesare (aranjarea sălii, alegerea și expunerea imaginilor).
  • Introducerea temei – educatoarea prezintă imaginile și familiarizează copiii cu subiectul prin scurte explicații, poezii, ghicitori sau întrebări introductive.
  • Observarea și analiza imaginilor – copiii descriu ceea ce văd, iar educatoarea îi ghidează prin întrebări care stimulează gândirea logică, legăturile cauzale și dezvoltarea limbajului.
  • Interpretarea și sinteza – se pun în evidență concluzii legate de tema abordată, iar copiii sunt încurajați să facă asocieri și să exprime propriile opinii.
  • Activități complementare – pentru consolidarea cunoștințelor, se pot folosi jocuri, exerciții de asociere, desen sau dramatizări inspirate din imagini.


4. Tipuri de întrebări utilizate în lecturarea imaginilor

Eficiența activității depinde în mare măsură de modul în care sunt formulate întrebările. Acestea pot fi de mai multe tipuri:

  • Întrebări care stimulează observarea – „Ce elemente observi în imagine?”
  • Întrebări care stabilesc relații cauzale – „De ce crezi că oamenii udă plantele?”
  • Întrebări care motivează acțiuni – „Ce s-ar întâmpla dacă nu ar uda plantele?”
  • Întrebări de sinteză – „Ce anotimp crezi că este ilustrat în imagine?”


5. Concluzie

Lectura după imagini este o metodă esențială în dezvoltarea cunoștințelor despre mediu la vârsta preșcolară. Prin utilizarea imaginilor adecvate și formularea unor întrebări care stimulează gândirea, copiii sunt încurajați să exploreze, să analizeze și să formuleze concluzii, ceea ce contribuie la dezvoltarea lor intelectuală și emoțională.



Un comentariu:

Mulțumesc pentru aprecieri! 🤗

GHIOCELUL SPERIAT de Flori Bungete

GHIOCELUL SPERIAT de Flori Bungete  De sub stratul de omăt se aude un glăscior, Ce, din ce în ce mai stins, striga după ajutor: - Săriți!......