Mănușa este o poveste tradițională ucraineană, îndrăgită de copii, care vorbește despre prietenie, acceptare și conviețuire. Prin ilustrații simple și expresive, cei mici sunt invitați să descopere cum o mănușă pierdută devine adăpost pentru mai multe animale, fiecare diferit, dar primit cu bunătate.
În această postare găsiți planșe ilustrate pentru povestea Mănușa, utile în activitățile de lectură, povestire și educație moral-civică din grădiniță sau de acasă.
Descărcați GRATUIT planșele poveștii
Planșe - MĂNUȘA
Planșele sunt realizate de mine, iar drepturile de autor îmi aparțin. Acestea pot fi descărcate și utilizate gratuit în scop educațional, cu respectarea drepturilor de autor (menționarea sursei și fără modificare sau redistribuire în scop comercial).
MĂNUȘA
(poveste ucraineană)
Trecea un vânător prin pădure, iar în urma lui alerga un căţeluş. A mers vânătorul a tot mers şi a pierdut o mănuşă. Nu i-a observat lipsa, aşa că şi-a căutat de drum, iar aceasta a rămas străinică în pădure.
Iată că vine fuguţa un şoricel, intră în mănuşă şi zice:
- Aici o să trăiesc eu!
Când colo, o broască - vine ţupa-ţup! – şi întreabă:
- Cine, cine trăieşte în mănuşă?
- Şoricelul-rozăcelul. Dar tu cine eşti?
- Sunt broscuţa –ţopăica. Lasă-mă să intru!
- Hai vino.
Şi iată că-s două animăluţe. Vine fuguţa un iepuraş.Se apropie de mănuşă şi întreabă:
- Cine, cine trăieşte în mănuşă?
- Şoricelul-rozăcelul, broscuţa –ţopăica. Dar tu cine eşti?
- Sunt iepuraşul-gonaşul. Primiţi-mă şi pe mine!
- Vino.
- Şi iată că-s trei animăluţe. Vine fuguţa o vulpişoară:’’Cine, cine trăieşte în mănuşă?’’
- Şoricelul-rozăcelul, broscuţa –ţopăica, iepuraşul-gonaşul. Dar tu cine eşti?
- Sunt vulpişoara-surioara. Primiţi-mă şi pe mine!
Iată că-s patru animăluţe. Când colo ca să vezi! – aleargă un lupuşor – şi tot dă târcoale mănuşii, întrebând:
- Cine oare, cine trăieşte în mănuşă?
- Şoricelul-rozăcelul, broscuţa –ţopăica, iepuraşul-gonaşul, vulpişoara-surioara. Dar tu cine eşti?
- Sunt lupuşorul – surişorul. Primiţi-mă şi pe mine!
Intră şi el – uite că-s cinci animăluţe. Şi, ca din senin dă buzna un mistrecior, zicând:
- Vai ce bi-i-ine, cine trăieşte în mănuşă?
- Şoricelul-rozăcelul, broscuţa –ţopăica, iepuraşul-gonaşul, vulpişoara-surioara, lupuşorul – surişorul. Dar tu cine eşti?
- Sunt mistrecior – colţişor. Primiţi-mă şi pe mine!
Mare necaz toţi doresc să intre în mănuşă.
- Păi, tu nu mai încapi!
- Mă ghemuiesc eu cumva, lăsaţi-mă!
- Ei, ce să-ţi facem, hai intră!
Îşi face loc şi acesta. Şi iată că-s şase animăluţe. Şi li-i aşa de strâmt, că nici nu se pot mişca! Când colo se aud trosnete de vreascuri – apare un urs – şi tot de mănuşă se apropie, mormăind:’’ Cine oare, cine trăieşte în mănuşă?’’
- Şoricelul-rozăcelul, broscuţa –ţopăica, iepuraşul-gonaşul, vulpişoara-surioara, lupuşorul – surişorul, mistrecior – colţişor. Dar tu cine eşti?
- Mor-mor-mor, câtă lume! Eu sunt Moş – Martin. Primiţi-mă şi pe mine!
- Cum să te primim? Că doar e tare strâmt.
- Mă strecor şi eu cumva!
- Ei hai, încearcă, dar pe la margine!
A intrat şi acesta – acuma-s şapte la număr, dar sunt atât de înghesuiţi, încât mănuşa mai-mai să crape.
Între timp vânătorul şi-a luat de seamă că-i lipseşte o mănuşă. S-a întors să o caute. Căţeluşul gonea înainte. A alergat, a tot alergat, când colo - ce să vadă!- stă mănuşa pe pământ, se tot mişcă. Şi căţelul începe să latre:’’ Ham-ham-ham!’’
Animalele s-au speriat, au ţâşnit din mănuşă şi au zbughito care încotro. Ei iată că s-a apropiat vânătorul şi şi-a luat mănuşa.
Alte materiale utile
Povești
Iarna
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc pentru aprecieri! 🤗